EXPLICATII...

Paszkany si Andone spun ca performanta Stelei din 1986 s-a datorat si conjuncturii, nu doar valorii. In urma cu cateva zile, inainte de declaratile celor doi, am scris pe blog articolul “Fara explicatii..” , sustinand printre randuri acelasi lucru. Steaua a reusit in 1986 cea mai mare performanta a fotbalului romanesc si chiar daca sunt dinamovist, accept acest lucru. Totusi , la o analiza a nuantelor si a esentelor, performanta Stelei nu se explica doar prin valoarea si omogenitatea grupului de jucatori de atunci, ci si prin noroc, foarte mult noroc. Evident ca intre “norocul prostului “ si “ norocul tine cu cei indrazneti” e loc de discutii. Un lucru insa e clar: Steaua a avut mereu noroc in competitiile europene, adversarii modesti succedandu-se la tragerile la sorti adversarilor puternici, dar aflati in declin sau in eclipsa se forma. Sezonul 1985-86 al C.C.E. nu este o exceptie , ci este varful momentelor de noroc de care a beneficiat Steaua in cupele europene. Fireste, nici o echipa nu poate ajunge pana in finala unei competitii doar cu noroc. E nevoie si de altceva, iar Steaua 1986 avea in mod cert valoare, unitate si joc colectiv. Dar norocul ramane un factor foarte important in sport, iar Steaua a beneficiat atunci de acest factor mai mult decat orice alta echipa romaneasca vreodata. Voi incerca in cele ce urmeaza o analiza obiectiva a parcursului Stelei, a norocului ei din acel an, cu promisiunea ca intr-un articol viitor voi largi discutia si asupra celorlaltor sezoane europene ale Stelei si ale rivalilor traditionali. 1. ABSENTA CAMPIOANEI ANGLIEI. Dupa tragedia de la Heysel,din Bruxelles, in mai 1985, U.E.F.A. a decis ca pentru urmatoarele sezoane formatiile de club englezesti sa fie excluse din competitiile europene. In 1985, titlul in Anglia era cucerit de Everton Liverpool. La fel ca astazi, campionatul englez era la mijlocul anilor ’80 cel mai puternic din lume, iar decizia U.E.F.A. a insemnat un declin din care cluburile engleze si-au revenit cu greu. Intre 1975-1985 cluburile engleze cucerisera 7 Cupe ale Campionilor, o Cupa a Cupelor si 3 Cupe UEFA. In aceste competitii au triumfat FC Liverpool, Nottingham Forest, Aston Villa, Tottenham , Ipswich si Everton ( castigatore a Cupei Cupelor in 1985). Asadar, in afara de sezoanele 1975-76 si 1982-83, campiona Angliei ajungea mereu in finala C.C.E., de cele mai multe ori reusind sa o si castige. Absenta campioanei Angliei a fost un prim obstacol depasit cu noroc de Steaua in acel sezon. In primul tur Everton ar fi jucat cu Anderlecht, care astfel a trecut direct in turul al doilea. 2. ADVERSARI SLABI SI FARA TRADITIE Din cele 4 echipe intalnite de Steaua pana in finala, 3 au fost echipe submediocre: Vejle BK ( campioana Danemarcei), Honved Budapesta ( campioana Ungariei ) si FC Kuusysi Lahti ( campioana Finlandei). Niciuna dintre aceste trei formatii nu reprezenta ceva in fotbalul european. Sivabaek si Simonsen ( acesta avand 35 de ani in 1986), Detari si Bodonyi, acestia erau jucatorii reprezentativi. Despre “vedetele” lui Kuusysi nu se poate vorbi. O echipa-revelatie, care a invins pe FC Sarajevo si Zenit Leningrad in 1986 si a fost foarte greu invinsa de Steaua. In 1983 Dinamo Bucuresti trecea in C.E.E. de Kuusysi cu scorul general de 4-0, iar in 1989, in Cupa Cupelor cu scorul general de 6-0. Evident ca si in acest caz, Steaua a avut noroc. Pentru a ajunge in semifinale Anderlecht a intalnit pe Bayern Munchen, FC Barcelona pe FC Porto si Juventus. FC Porto a jucat inainte de Barca, cu Ajax. Iar Juventus cu campionii Italiei , Hellas Verona. Quod erat demonstrandum. 3. ANDERLECHT – ECHIPA IN DECLIN In 1985, Anderlecht cucerea titlul in Belgia cu 11 puncte avans fata de rivala FC Brugges. In 1986, anul semifinalei cu Steaua, Anderlect avea nevoie de un meci playoff pentru a o depasi pe aceeasi FC Brugges. Dupa castigarea Cupei Cupelor in 1976 si 1978 si a Cupei U.E.F.A. in 1983, Anderlecht schimba in 1986 generatiile , dar si antrenorii: Van Himst fiind inlocuit in mijlocul acelui sezon de Arie Haan( 37 de ani )- un antrenor neexperimentat. Anderlecht era in declin, in lipsa de forma, iar acest lucru a facut ca Steaua sa invinga in semifinala de la Bucuresti. 4. FC BARCELONA – PENALTY-URI SALVATOARE. Barcelona a ajuns pana in finala foarte greu. A depasit prin gol inscris in deplasare atat pe Sparta Praga , cat si pe FC Porto. Meciurile au aratat o FC Barcelona destul de subtire atat in aparare , cat si in atac. Cu Juventus Torino, in sferturi, Barca a jucat “italieneste” 1-1 si 1-0. Impotriva campioanei Suediei IFK Goteborg, in semifinale, Barcelona s-a calificat tot la penalty-uri. Greu, foarte greu. In finala, presiunea andaluza de pe “Ramon Sanchiz Pizjuan” a facut ca jucatorii spanioli sa joace lent, timorati de miza, de faptul ca erau favoritI. La penalty-uri, Duckadam a aparat extraordinar. Dar e clar ca un penalty se rateaza, nu se apara. Conjunctura de care a beneficiat Steaua in 1986 a favorizat asadar decisiv castigarea Cupei Campionilor Europeni de catre o echipa din Est. Norocul, asa dupa cum am aratat a fost insa foarte important. Ca o paralela , peste 5 ani Cverna Zvezda Beograd castiga C.C.E. dupa un traseu mult mai dificil, invingand pe rand pe Grasshoper Zurich, Glascow Rangers, Dynamo Dresda, Bayern Munchen si Olimpique Marseille. Dar istoria consemneaza, noi trebuie sa cercetam, pentru a observa, cu obiectivitate si fara patimi glorificatoare, nuante si esente.